Istoria Daciei Spring

Povestea acestui model începe cu un nume legat de meleagurile patriei noastre, Gerard Detourbet, fost profesor de matematică la universitate, a intrat în echipa Renault în 1971, fiind cel care a condus echipa de dezvoltare a primei generații Dacia Logan, apoi și Duster și Lodgy. Este considerat de altfel, „părintele” Daciei sau „părintele” Logan-ului.

Gerard a lucrat aproape în toate departamentele Renault, fiind manager pentru modelul Renault 25, apoi manager de produs la motoare în 1991, la propulsie în 1971 iar din 1999 a devenit directorul programului de lowcost din companie, o dată cu achiziția de către Renault a fabricii de la Pitești. (Gerard Detourbet a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2019 la vârsta de 73 de ani.)

În acest sens, o echipă specială compusă din Gérard Detourbet şi alţi membri ai Renault s-au ocupat de proiectul X90, care a devenit ulterior Dacia Logan, lansat în 2004. Detourbet era renumit pentru faptul că este un om care spunea ceea ce gândea şi care nu avea nimic de pierdut. După ce a preluat dosarul Dacia, acesta a devenit ceea ce este în prezent: o marcă care reprezintă 40% din vânzările grupului Renault. Uzina de la Mioveni a fost relansată odată cu introducerea în producţie a modelului Logan, cel care la începutul anilor 2000 a iniţiat noul concept “design to cost”, care plasează pe prima prioritate “costurile” în dezvoltarea unui automobil.

O piață foarte importantă pentru mașinile low-cost este India, însă Loganul nu a prins deloc acolo, dar a avut un oarecare succes cu Duster. În 2012, Detourbet împreună cu echipa lui s-a mutat în India pentru a înțelege modul de viață și cerințele pieții și pentru a dezvolta un vehicul din segmentul A (mini) bazat pe platforma CMF de la Renault. CMF-A este platforma alianței Renault-Nissan-Mitsubishi pe care este construită (și) Dacia Spring.

SUV-ul low-cost: Renault Kwid

Detourbet era matematicianul cu o gîndire minimalistă, la care fiecare detaliu avea un scop precis, începând de la motor până la design. Asta i-a adus și conflicte cu managerul de design de la Renault de atunci, Laurens Van Den Acker. Dar, cu toate astea, trei ani mai târziu (septembrie 2015), Renault a lansat primul model bazat pe această platformă, Renault Kwid. Obiectivul era să lanseze o mașină care costă cât una din segmentul A dar se simte ca una din segmentul B: „Indienii vor o mașină adevărată, nu ceva care e un compromis sau care să îi facă să simtă că conduc ceva ieftin”, declara Detourbet.

Modelul Renault Kwid 2020 Standard costă astăzi în India 332.000 rupii, adică 3.800 EUR, cu un motor de 3 cilindri pe benzină de 799cc și 54CP, cântărește 670kg, are roți 155/80/R13, 5 locuri și ajunge până la 6.650EUR pentru versiunea de 999cc, 68CP și cutie automată (disponibilă din 2018, care este cea de la Dacia – Dacia Easy-R 5 viteze). Bineînțeles, în India, standardele de siguranță sunt mult mai scăzute iar airbagurile de ex, sunt opționale (a obținut 0 stele la NCAP).

Succesul s-a datorat faptului că arată ca un mic SUV, a fost dotat cu sistem multimedia cu ecran touchscreen, bluetooth, etc (MediaNav), și chiar dacă este opțional, chiar și airbagul a devenit atrăgător la prețul oferit. Din 2016 a fost exportată și vândută și în Mozambic.

Și un alt model existent pe piață care utilizează aceeași platformă CMF-A a fost lansat de Nissan care a lansat propriul model, sub brandul Datsun, modelul Redi-Go tot pentru piața din India, cu un design un pic mai diferit de Kwid, cu prețuri de la 3.700EUR.

În 2017, o versiune revizuită a fost lansată în Brazilia pentru piața latino americană. Aici a trebuit să aducă ranforsări suplimentare la structură/șasiu, a fost dotată cu 4 airbaguri în standard, devenind cu 88-130kg mai grea decât versiunea din India și a primit roți de 165/70R14. În 2019 a fost lansată și în Mexic, Argentina, Columbia iar modelul indian primește o navigație mai mare care suportă și Carplay și Android Auto. Prețul de pornire aici este de cca 42.000 reali brazilieni, adică cca 6.400EUR.

Același model este lansat și pe piața din Africa de Sud, și se comercializează de la prețul de 160.000 de ranzi, adică cca 9.000EUR și ajunge până la 10.800 EUR, varianta cu cutie automată și sistem multimedia. Interesant este faptul că, în prezent este disponibilă în 6 culori.

Transformarea electrică: Renault K-ZE

Tot în 2017, grupul Renault-Nissan face o alianță cu producătorul auto chinez DONGFENG MOTOR (unul dintre cei 4 mari producători auto locali „Big Four”), cu scopul unic de a dezvolta și produce mașini full electrice pentru piața din China, aceasta fiind cea mai mare piață din lume de vehicule electrice și cu cel mai mare potențial. Noua alianță se numește eGT New Energy Automotive Co. Ltd.

După un concept prezentat inițial în 2018, noua alianță lansează în 2019 modelul electric Renault K-ZE, bazat pe aceeași platformă CMF-A și Renault Kwid. Specificațiile sunt practic aceleași cu cele ale Springului deja. Baterie de 26.8Kwh, un motor electric de 33kW si 44CP, o încărcare rapidă de 50min de la 0 la 80%, lumini de zi cu led și opțional sistemul de multimedia, camera de marsalier și aerul condiționat. Prețul de pornire este de la 7.900EUR.

În paralel, Dongfeng a scos și propriile modele/variante ale lui K-ZE, primul fiind sub brandul Venucia, modelul E30 EV SUV.

Bazate pe aceași platformă și același model, Dongfeng a mai lansat modelele Aeolus EX1, Fengxing T1 și Fengguang E1. Toate sunt produse în aceeași fabrică din regiunea Hubei, în Shiyan. Practic nu există nici o diferență între ele.

Varianta europeană: Dacia Spring

Prezentată în 2021, Renault lansează în Europa Dacia Spring, bazată pe acceași platformă CMF-A, pornind de la K-ZE și în aceeași fabrică din Shiyan, China, Renault/Dacia (au lucrat și ingineri români de la centrul tehnic de la Titu – RTR ) a ranforsat caroseria, a adaugat 6 airbaguri și alte sisteme de siguranță (frânare automată de urgență, monitorizare presiune, asistență SOS, limitator viteză, camera marșalier, etc) pentru a îndeplini normele Uniunii Europene. Nu s-a testat încă NCAP, dar nu sunt așteptări mai mari de 3 stele (de altfel la fel ca celelalte modele Dacia, Sandero și Logan).

Chiar dacă e produsă în China, nu e singurul producător care face acest lucru. BMW produce modelul iX3 la Shenyang, Polestar (Volvo) în Chengdu sau Tesla Model 3 în Shanghai.

În Europa, Spring este produs în două versiuni, Comfort și Comfort Plus (diferența majoră fiind sistemul multimedia) iar ca opțiuni, după cum se știe, sunt sistemul de încărcare rapidă și încărcătorul de casă.

Prețul diferă în fiecare țară, atât datorită taxelor locale cât și a bonusului oferit de stat. De ex. Franța 18.690EUR cu bonus 12403EUR, Italia 21.6000EUR, iar cu bonus ajunge la 9.460EUR. În România prețul de lista (doar versiunea Plus) este de 18.550EUR iar cu bonus la 7.700EUR.

Astfel Spring devine cea mai ieftină mașină electrică din Europa, o mașină simplă, minimalistă, eficientă (vom vedea în următorii ani și cât de fiabilă) care deschide și gustul românilor pentru mașinile electrice.